– Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) dezbate in reuniunea sa din aceste zile decizia ilegala de caterisire a parintelui roman Boian Aleksandrovici de catre ierarhii sarbi. Episcopul sarb Iustin al Timocului vrea condamnarea publica a pre otului roman de catre sinodul ortodox sarb in cadrul sedintei din 11 noiembrie.

Membrii Sfantului Sinod al BOR dezbat la Bucuresti decizia ilegala a Tribunalului bisericesc ortodox sarb de caterisire a singurului preot ortodox roman din Valea Timocului, Boian Aleksandrovici, protopop de Dacia Ripensis. Conform purta torului de cuvant al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, contactat de ZIUA, Sfantul Sinod va adopta o decizie, declarand ca asistam la “o umilire a credinciosilor ortodocsi romani din Valea Timocului”si “o prigonire”a pre otului roman sub acuzatia ca a oficiat slujbe religioase in limba romana. Anterior, proto popul roman a fost condamnat de justitia sarba la un an de inchisoare cu suspendare, pentru faptul ca a construit o biserica ortodoxa romana in localitatea Malainita din regiunea Timocului.
In actul ilegal de caterisire, semnat de episcopul Iustin se arata ca “Boian Aleksandrovici, fost cleric al episcopiei de Timoc, a dispretuit pe episcopul sau competent si fara aprobare si acord al bisericii noastre a fost hirotonit in treapta preotiei de catre un episcop al Bisericii Ortodoxe Romane. Ca urmare, pe presbiterul Boian Aleksan drovici il caterisim din treapta preotiei”. (M.I.)

Articolul pe siteul Ziua

The Replacements buy

The Texas Chainsaw Massacre movie download

Juice video

Best of the Best 3: No Turning Back hd

Life Begins for Andy Hardy movie full

Wrongfully Accused the movie Legal Eagles film

Muppets from Space ipod

Masked and Anonymous buy

Dead Clowns full

Romanii din Valea Timocului - din Bulgaria si Serbia - au cerut la congresul de la Calafat respectarea drepturilor comunitatii romanesti de la sud de Dunare in conformitate cu tratatele internationale la care Bulgaria si Serbia sunt parte. In cadrul Congresului “Romanii de la sud de Dunare si legislatia europeana” desfasurat la Calafat intre 17-18 noiembrie 2008 a fost adoptat un memorandum care prezinta problemele romanilor din Valea Timocului, memorandum pe care il redam in randurile ce urmeaza. Conferinta de la Calafat a fost organizata de Fundatia Alexandra - Calafat; AVE - Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria (Vidin) si Asociatia Proiect pentru o Lume a Oamenilor mai Buni din Calafat.
A.Invatamant
1. Limba romana sa fie studiata in scoli ca limba materna (disciplina obligatorie) (cf. decretului nr. 4 din 2002 privind studierea limbii materne-Bulgaria si a Legii pentru apararea drepturilor omului si minoritatilor din 2002, in zonele cu populatie romaneasca din Serbia).
2. Oficierea slujbei religioase sa se faca in limba materna (limba romana) in parohiile cu populatie majoritara romaneasca.
3. Un liceu cu predare in limbile romana si engleza la Vidin si Bor.
4. O filiala a unei Universitatii la Vidin si Bor cu finantare de la bugetul statului roman.
5. Anul pregatitor pentru studentii din Bulgaria si Serbia care urmeaza sa studieze in Romania sa se faca in filialele din Vidin si Bor.
6. Un centru de perfectionare in domeniile: invatamant, management, fundamentare de proiecte etc.
B.Cultura
1.O revista si o editura in limbile romana, bulgara, sirba si engleza.
2.Un post de radio si TV in limba romana, cu timp de emisie in spatiul radioului si televiziunii nationale bulgare si sarbe.
3.O biblioteca cu carte romaneasca la Vidin si Bor.
4.Un centru cultural de informare comunitara.
5.Un punct muzeal etnografic.
6.O agentie de turism cultural.
7.Un ansamblu folcloric reprezentativ.
Pentru respectarea drepturilor minoritatii romanesti conform normelor Uniunii Europene in vigoare, avansam urmatoarele solicitari:
1.Recunoasterea romanilor ca minoritate in Bulgaria
2.Infiintarea la Vidin si in orasele centre de regiuni din Timocul Sirbesc, a unei comisii paritare formata din reprezentanti ai minoritatilor locale si reprezentanti ai autoritatii locale care sa gestioneze si sa rezolve solicitarile avansate de reprezentantii minoritatilor.
3.Infiintarea in cadrul ministerelor a unor posturi de experti din partea minoritatii romane din Bulgaria si Serbia dupa modelul tarilor europene.
4.Evidentierea expresa in formularele oficiale pentru recensamantul populatiei a unei rubrici “ROMANI (VLAHI)”.
5.Infiintarea unui consulat al Romaniei la Vidin si in Timocul Sirbesc.
6.Aprobarea unei legi a minoritatilor etnice cu acordul tuturor reprezentantilor acestora.
7.Crearea unui minister al minoritatilor etnice in Bulgaria.
(Un material de George DAMIAN, Ziua)
Articolul pe siteul Romanian Global News

Changeling on dvd

Intre 21 noiembrie si 1 decembrie are loc, la Negotin si Malainita, in Timoc, Serbia, Sarbatoarea spiritualitatii romanesti manifestare ce va incheia seria evenimentelor comunitatii romanesti din zona derulate in cadrul Anului European al Dialogului Intercultural. Manifestarile culturale prilejuite de ziua Nationala a Romaniei sunt sustinute financiar de catre Institutul Cultural Roman, Directia Romanii din afara tarii, transmite Romanian Global News.
Evenimentele sunt menite sa promoveze cultura si spiritualitatea romaneasca din rasaritul Serbiei - intre Valea Moravei, Valea Dunarii si Valea Timocului si vor incepe cu Sfintirea picturii si Sf. Liturghie la Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril din Malainita, culminand cu sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei, pe 1 Decembrie printr-o Seara Romaneasca in care se vor dansa si canta dansuri si cantece populare romanesti din Timoc.
La manifestari au fost invitati Presedintele Romaniei, Ambasadorul Romaniei la Belgrad, alti demnitari, reprezentanti ai ICR, jurnalisti si membri ai societatii civile din Romania, precum si inalte fete bisericesti ale Bisericii Ortodoxe Romane.
Romanian Global News este partenerul media al acestor manifestari.
Din program:
Vineri 21.11.2008 – Sfintirea picturii si Sf. Liturghie la Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril din Malainita;
Sambata 22.11.2008 – Dezbatere cu tema: Conservarea si promovarea identitatii culturale a romanilor din NE Serbiei,
Duminica 23.11.2008 - Sfanta Liturghie in Malainita,
Luni 24.11.2008 – Tur documentar la obiective romanesti din Timoc: Troita din Sarmanovat, Troita din Geanova, Manastirea Cologras (ridicata pe locul bataliei Rovine II), Muzeul din Negotin,
Marti 25.11.2008 – Concert de muzica si dansuri populare romanesti specifice zonei, sustinute de ansamblurile din zona,
Miercuri 26.11.2008 – Dezbatere cu tema: Impactul Rezolutiei Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei asupra evolutiei culturale a comunitatii romanesti din Valea Timocului,
Joi 27.11.2008 – Duminica 30.11.2008 – Expozitie de costume, obiecte populare specifice romanilor din zona, mestesuguri in aer liber, gastronomie (Negotin),
Luni 01.12.2008 - Seara Romaneasca: Concert de muzica si dansuri populare romanesti specifice zonei, sustinute de Ansamblul Folcloric, de la ora 19 in Sala de Festivitati de la ,,CRAINA VINO” din Negotin.
Articolul pe siteul Romanian Global News

Pokémon: The Movie 2000 the movie How the Grinch Stole Christmas! film Aquamarine full

The Naked Gun 2½: The Smell of Fear movies

Dead Clowns rip

 

     

Pictura singurei biserici romanesti din Valea Timocului a fost sfintita vineri in prezenta episcopului romanilor din Serbia, PS Daniil Partosanul. Biserica din Malainita, pastorita de protopopul de Dacia Ripensis, Boian Alexandrovici, a fost pictata in cursul acestei veri de Mihai Dumitru, cu sprijinul Institutului Cultural Roman. Participarea episcopului Daniil Parosanul la slujba de la Malainita alaturi de un sobor de preoti din Banatul sarbesc este prima dupa patru ani de zile in care Biserica Ortodoxa Sarba a incercat sa convinga Biserica Ortodoxa Romana ca nu este nevoie de slujbe religioase in limba romana in Valea Timocului.Episcopul Daniil Partosanul a aratat in predica sa pretuirea acordata bisericii din Malainita si parintelui Boian Alexandrovici de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si IPF Patriarh Daniel, care a trimis la Malainita o bucata din vesmantul Sfintei Parascheva.     
“Patriarhul Daniel m-a imputernicit si m-a trimis astazi sa raspund invitatiei parintelui Boian si a credinciosilor romani de aici. Suntem aici din solidaritate fata de parintele Boian. Patru ani am fost oprit de a veni la voi, dar parintele Boian stie cate drumuri a facut la Varset si cate intalniri si convorbiri telefonice am avut. Ca n-a facut un pas fara a se sfatui si a se consulta cu noi, ca arhiereu care l-am hirotonit si l-am investit cu una din cele mai frumoase si mai onorabile si mai delicate, chiar, misiuni, pe care un preot orotox roman o are astazi si o va avea in continuare”, a spus episcopul Daniil in predica sa.Biserica Ortodoxa Sarba a incercat in acest an sa-l impiedice pe parintele Boian Alexandrovici sa mai slujeasca in limba romana la Malainita - episcopul sarb al locului Iustin emitand chiar o decizie de caterisire, in ciuda faptului ca parintele Boian se supune Bisericii Ortodoxe Romane..
                 
George Damian, Malainita 

Articolul pe siteul Ziua

Prima biserica romaneasca din Timoc a imbracat haina noua. Intr-o zi cu vreme schimbatoare ca si stapanirile sub care s-au aflat romanii de aici, vineri a fost sfiintita pictura bisericii de la Malainita, realizata cu sprijinul Institutului Cultural Roman. In urma cu patru ani aici era doar un camp. Astazi, datorita curajului  parintelui Boian, care a ridicat biserica cu mainile sale, pe pamantul sau, Malainita tinde sa devina un loc de pelerinaj, aici urmand sa fie o manastire. Ca urmare a hotararii Sfantului Sinod, parintele Boian nu a mai fost ieri singur, asa cum a fost pana acum in fata bisericii sarbe. La oficierea slujbei a fost asistat de preasfintia sa episcopul Daniil de la Varset, in calitate de trimis al Patriarhului Daniel si al Sfantului Sinod al BOR. Si trebuie spus ca aici in Timoc, Biserica Ortodoxa Romana a inlocuit Statul Roman . Nesimtirea autoritatilor statului roman a fost compensata cu angajarea plina de har a BOR in frunte cu Preafericitul Patriarh.
Predica  tinuta de PS Daniil, tinuta celor peste 150 de credinciosi, in pragul acestei biserici “atat  de mica ca si ziduri, dar atat de mare in implinire, in destin si  in misiune” a fost memorabila, subliniind existenta continuitatii romanilor si a credintei ortodoxe pe aceste meleaguri si ncesitatea ca drepturile lor de a avea slujba in limba materna sa fie respectate. “Dupa patru ani de zile ma aflu din nou in pridvorul acestei biserici si tin in mana Evanghelia pe care in urma cu cinci ani am daruit-o de la Varset parintelui Boian si in urma cu patru ani o tineam aici, in brate, si va vorbeam in ziua de 4 decembrie 2004 cand era Intrarea in Biserica a Maicii Domnului pe stil vechi. Astazi este Intrarea in Biserica a Maicii Domnului pe stil nou si Sfintii Arhangheli pe stil vechi”, si-a martuisit preasfintia sa bucuria de a putea fi din nou la Malainita. El le-a vorbit credincioasilor despre semnificatiile multiple ale acestei biserici. “Aceasta biserica, cum ii spunea parintele Boian, este un Bethleem. Asa cum crestinismul s-a nascut din intruparea lui Hristos in ieslea si in pestera de la Bethleem, asa aceasta biserica este un Bethleem pentru voi, romanii de aici, pentru ca in aceasta biserica s-a nascut si creste constiinta identitatii voastre ca neam, fiinta si credinta. Aici se implineste duhul pravoslavnic romanesc. Aceasta biserica este un Bethleem si spre aceasta biserica vin si pastorii si magii de la rasarit cu darurile noastre, cu dragostea noastra, cu sentimentele noastre fratesti, in veci prietenesti si crestinesti”, a spus el. Malainita nu este numai a romanilor din Timoc, ci si a celor de mai la sud. De acea, episcopul Daniil a  numit-o “un mic Ierusalim al romanilor din sudul Dunarii” si  “catedrala a mantuirii neamului romanesc din sudul Dunarii”. 
In acest loc vor veni tot mai multi romani, intrucat, asa cum a spus ierahul, Patriarhul  Daniel, aflandu-se cu parintele Boian la o intalnire de doua ceasuri la Patriarhie, in ziua de 30 octombrie (anul curent, n.n.), la lucrarile Sfantului Sinod, a incurajat si a propus sa se faca pelerinaje de dincolo de Dunare aici, “la locurile istorice crestinesti pravoslavnice si sarbesti, dar si romanesti sau daco-romane”. “Aceasta biserica va fi un loc de pelerinaj. Asa cum merg romanii la Voronet sau la Curtea de Arges, asa cum merg romanii la Nicula sau la Cernica, sau la alte manastiri, asa trebuie incurajati sa vina si aici, calauziti si indreptati sa vina si spre aceasta biserica”, a continuat acesta. 
Bisericii de la Malainita ii revine sarcina sa fie “un nou pilon al Podului lui Apolodor, spiritual de aceasta data, care sa uneasca in cuget si in simtiri mai mult, si sa apropie pe romanii de la nordul Dunarii cu cei de la Sudul Dunarii”. In acelasi timp, in vizunea BOR, exprimata prin intermediul episcopului Daniil de la Vraset, o axa Bucuresti-Belgrad trebuie sa aiba un pilon la Malainita. 
Nu in ultimul rand, presfiintia sa a vorbit de continuitatea romanilor si a credintei ortodoxe, pentru a sublinia legitimitatea acestei biserici. “In aceasta biserica, tasneste din adancuri de secole o amintire, o traire, o credinta si o spiritualitate daco-romana care se cere tot mai mult acccentuata si valorificata, impotriva nimanui si spre folosul nostru, al tuturor celor care avem radacinile in acele veacuri mai inainte decat altii. De aceea suntem aici din solidaritate fata de parintele Boian. Patru ani am fost oprit de a veni la voi, dar parintele Boian stie cate drumuri a facut la Varset si cate intalniri si convorbiri telefonice am avut”, a spus el, mentionand ca hotararea Sfantului Sinod s-a dezlegat si va veni mereu la aici. Impoternicit de BOR sa ceara bisericii sarbe respectarea drepturilor romanilor pe linie bisericeasca, episcopul Daniil a subliniat ca prin prezenta sa a fost prezent si Patriarhul Daniel si Sfantul Sinod, in totalitate. “M-am gandit, venind de la Negotin azi dimineata spre Malainita, ca n-as vrea sa mai vedem, sa contemplam, cu durere, cum limba romana e rastignita in satele romanesti si bisericile unde sunt sate romanesti sa fie interzise, oprite si neingaduit de a se sluji Sf. Liturghie in limba materna, a voastra, in limba mosilor si stramosilor vostri. De aceea, as incheia cuvantul meu cu indemnul <<Torna, torna fratre!>>, primele cuvinte rostite in limba romaneasca, rostite si scrise la anul 587 aici, in partile acestea, putin mai jos. Aici, in stanga bisericii, se afla o piatra mare care va fi primul monument al limbii romane la sudul Dunarii si care va purta, la sugestia noastra, cuvintele  <<Torna, torna fratre! - anul 587>> - <<Intoarce-te, intoarce-te frate!>>”. Preasfiintia sa le-a multumit tuturor celor care s-au straduit si se straduiesc pentru drepturile firesti si normale intr-o tara democratica, intr-o Europa unita si in vremurile pe care le traim ale veacului XXI, accentuant faptul ca nu mai traim in Evul Mediu cand erau conflicte. “Aceste ganduri si cuvinte am socotit sa vi le spun de aici, din pragul acestei biserici, astazi in ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, ocrotitorii acestei biserici, calauzitorii nostri, ai tuturor -Sfantul Arhanghel Mihail prin sabia de foc si Sfantul Arhanghel Mihail, prin crinul curat si inmiresmat al bunei-vestiri. Ei sa ne fie calauzele noastre, ei sa ne fie izbavitorii nostri si rugatorii nostri”, a incheiat episcopul Daniil. Cuvintele sale vor ramane insa si in viitorul apropiat vor deveni fapte. 
Este de remarcat lipsa, de la aceasta importanta manifestare religioasa a romanilor din Timoc, a ambasadorului roman de la Belgrad, chiar daca la manifestare a venit cineva de la Ambasada, precum si faptul ca Presedintele Traina Basescu desi invitat si asteptat la Malainita, nu a onorat invitatia. Dupa 200 de ani de uitare motivele nici nu mai conteaza. Ca dealtfel nici vorbele…
De asemenea nici unul dintre candidatii romanilor din afara frontierelor pentru alegerile parlamentare nu a fost prezent si nici nu a trimis vre-un mesaj. Absenta autoritatilor de la Bucuresti a devenit deja un obicei asa ca nici nu mai merita mentionata. 
Vorba unui roman timocean spusa cu durerea a doua secole : « Mi-e mie rusine de rusinea lor ca suntem Neam ! »
Articolul pe siteul Romanian Global News


– Doua “scoli” de interpretare istorica si lingvistica vin sa conteste unitatea poporului roman

O noua teorie destinata divizarii identitatii romanesti incepe sa se manifeste din ce in ce mai acut. Lansata in Serbia, teoria mentionata sustine ca romanii din Valea Timocului nu ar face parte din natiunea romaneasca, ci dintr-o natiune noua, vorbitoare a unei limbi noi: natiunea valaha si limba valaha. Ultima manifestare publica a acestei teorii este cuprinsa in volumul “Etnogeneza aparitiei vlahilor: Vlahii si popoarele balcanice”, aparuta la Negotin, la Editura Estetika, in anul 2007, sub semnatura profesorului Vojislav Dusan Stojanovic. Teoria “vlaha” nu este noua, ea a iesit la iveala ori de cate ori romanii din Serbia au incercat sa se apropie de Romania sau si-au cerut drepturile la scoala si biserica in limba romana. “Teoria valaha” incepe sa se manifeste in paralel cu intensificarea teoriei “moldoveniste” de la Chisinau. Halloween H20: 20 Years Later movie full

The Hills Have Eyes II movies

Plaguers video

O etnie noua

A History of Violence on dvd

In lucrarea sa, Stoianovic sustine ca “vlahii nu sunt romani, ci o etnie aparte, in pofida faptului ca limba lor este aproape identica”. Acelasi profesor avanseaza ipoteze de genul “vlahii sunt urmasii tracilor, celtilor si ai slavilor de sud, in timp ce romanii sunt urmasii dacilor si daco-getilor, astfel ca este absolut clar ca vlahii nu sunt romani, ci o etnie separata”. Stojanovic isi explica demersul astfel: “aparitia cartii a fost un rezultat al dorintei de a oferi un raspuns mai multor intrebari deschise, deoarece pana in prezent s-au scris tot felul de minciuni despre vlahi”.

Profesorul de la Negotin isi continua teoria despre originea etnica a vlahilor in urmatoarea formula: “originea elementelor romane in mentalitatea, limba si obiceiurile vlahilor trebuie cautata in radacinile lor celte si nu in romanizarea Balcanilor, pe care cotropitorii romani au incercat sa o finalizeze fara prea mare succes si fara consecinte durabile”. Rationamentul cercetatorului sarb continua in forma urmatoare: “prin simbioza moesilor, a tribalilor si a celtilor apar vlahii”, acestia fiind ulterior “impartiti intre toate statele din Peninsula Balcanica de bunavoie si acceptati ca fiind in Bulgaria - bulgari; in Serbia - sarbi; in Romania - romani si in estul Serbiei - vlahi”, deoarece “nici nu s-ar fi putut altfel, avand in vedere istoria nationalista a popoarelor balcanice”. Caracteristica suprema a vlahilor este, in viziunea lui Stoianovic, urmatoarea: “vlahii se deosebesc printr-un fapt incontestabil: ei nu au aspirat la nicio organizare de felul celor pe care le numim astazi stat”.

Vlahii, un popor ciudat

Pe baza acestor linii directoare din lucrarea lui Stoianovic, vlahii ar prezenta urmatoarele caracteristici: un popor aparut in afara etnogenezei poporului roman, fara legatura cu romanizarea, dintr-o combinatie de triburi din nordul Peninsulei Balcanice (oricare alte triburi, nu daci sau geti), popor care, chiar daca vorbeste o limba virtual identica cu limba romana, nu este sub nici o forma roman si care - contrazicand toate experientele istorice - nu si-a propus nici un fel de organizare statala.

Pana la un punct, teoria “vlahismului” se apropie de cea a “moldovenismului”. Aceasta din urma sustine ca stramosii moldovenilor - numiti in primele izvoare scrise “volohi” - nu au nici o legatura cu valahii sau cu romanii.

“Moldovenismul” merge mai departe in paradox: desi moldovenii si romanii vorbesc aceeasi limba, cea a moldovenilor este diferita. Diferenta apare cand este vorba de statalitate: statul medieval Moldova constituie premisa existentei Republicii Moldova separata de Romania, fara a lua in seama evolutiile istorice (Unirea din 1859).

Pentru arhitectii “moldovenismului” si ai “vlahismului” ramane destul de greu de explicat de ce un popor vorbitor al aceleiasi limbi primeste acelasi nume in izvoarele medievale la sud de Dunare (valahi) si la est de Nistru (volohi).

Pe o axa care sare bine de 1000 de kilometri de la sud-vest la nord-est (cu alta axa asemenea de la nord-vest la sud-est) exista un popor vorbitor al aceleiasi limbi, cu obiceiuri comune sau foarte asemanatoare (obiceiurile esentiale privind nasterea, botezul, nunta si inmormantarea virtual identice), costum popular identic si nume identic dat de vizitatorii straini - respectiv vlahi. Incercarea de a scoate “vlahii” din identitatea romaneasca este o ciudatenie si nu poate fi catalogata decat ca atare.

Falsificarea istoriei la Chisinau

Pe langa ignorarea cercetarilor lingvistice care au stabilit inexistenta unei limbi moldovenesti, ideologii actuali ai moldovenismului practica si o falsificare brutala a istoriei. Elementele centrale ale acestei falsificari se bazeaza pe omisiuni ale faptelor si documentelor, rastalmaciri ale evenimentelor sau afirmatii nedemonstrate. Vasta bibliografie care contrazice tezele moldovenismului face inutila o contrademonstratie, de aceea ne vom rezuma la prezentarea punctelor cheie din istoriografia moldovenista.

Primul element al teoriei moldoveniste il constituie negarea originii comune a romanilor din perioada medievala. Primele izvoare scrise care se refera la populatia de la est de muntii Carpati vorbesc despre “valahi/volohi” - aceeasi denumire fiind folosita si pentru locuitorii din interiorul arcului carpatic si de la sud de Carpati. Istoricul Vasile Stati apreciaza insa ca nu poate fi vorba despre acelasi popor in cele trei regiuni amintite, afirmand in volumul “Istoria Moldovei”: “Romanicii est-carpatini, dezvoltandu-se in alte imprejurari: convietuirea indelungata, pasnica si stabila cu slavii rasariteni, antrenarea in sfera de influenta a Cnezatului Halician, sustinerea contactelor cu romanicii din nord-estul platoului carpatic sunt cunoscuti in istorie, pana in secolul al XIV-lea, cu numele de volohi. Nu este de mirare, deci, ca vecinii, diferiti autori ai timpului, faceau diferenta intre romanicii rasariteni, care, din pricini diferite de ordin extern, s-au dezvoltat independent unii (est-carpatini) de altii (sud-carpatini) in conditii geografice diferite, inglobati in sisteme de influente si interese diferite, participand la evenimente diferite”. In alta lucrare, Vasile Stati se rezuma la a afirma ca: “Stirea provenita din cronica istoricului bizantin Nicetas Honiates (care se refera la volohi, n.n.) constituie cea mai timpurie atestare a protomoldovenilor, a celor mai vechi moldoveni in spatiul devenirii lor istorice - carpato-nistrean”. Vasile Stati merge mai departe afirmand existenta unui “razboi de 60 de ani (1429-1489)” intre Valahia si Moldova: “De altfel, starea de razboi dintre Valahia si Moldova se mentine. Valahii pana astazi n-au incheiat - niciodata! - nici o pace cu Moldova. N-au incercat macar sa-si ceara scuze pentru toate strambatatile, jecmanelile si nelegiurile ce le-au savarsit pe pamanturile moldovenilor”.

Negarea unirii romanilor

Al doilea element cheie al teoriei moldoveniste il constituie negarea unirii principatelor Valahia si Moldova din 1859 si aparitia Romaniei. Vasile Stati prefera pur si simplu sa nu trateze acest eveniment, insa Victor Stepaniuc caracterizeaza unirea din 1859 astfel: “Incalcarea brutala de catre cercurile politice valahe a prevederilor Conferintei de la Paris, amestecul sfidator in treburile interne ale Moldovei, alungarea de pe tronul Principatelor Unite Moldova si Valahia a moldoveanului Alexandru Ioan Cuza, dictatul politic si spiritual au facut ca nemultumirea fata de unirea din 1862 sa devina generala, culmind cu razvratirea impotriva aducerii cu voia turcilor a unui rege neamt de credinta straina”.

In sfarsit, al treilea element al teoriei moldoveniste este respingerea validitatii unirii Basarabiei cu Romania in anul 1918, considerdu-se ca Basarabia - desi aceasta provincie isi pierduse orice forma de autonomie inca din 1828 - a ramas continuatoarea statului medieval Moldova. In mod semnificativ, Vasile Stati publica o lista a conducatorilor Moldovei care incepe cu voievodul Dragos la 1353, continua cu guvernatorii taristi ai Basarabiei, presedinti ai Sovietului Suprem al RASSM, primii secretari ai Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova si se incheie cu presedintii Republicii Moldova.

George DAMIAN Juice full

Articolul pe siteul Ziua

The Bear full Shredderman Rules the movie

Patriarhia Romana nu recunoaste caterisirea parintelui Boian de catre Biserica Ortodoxa Sarba Million Dollar Baby release

Decizia de caterisire a Parintelui Boian de catre Episcopia Bisericii Ortodoxe Sarbe din Timoc a fost respinsa de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane care „considera invalid actul de caterisire al acestuia”, transmite Romanian Global News. In ziua de 29 octombrie 2008, la Resedinta patriarhala din Bucuresti, sub presedintia Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, s-a desfasurat sedinta de lucru a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, se arata intr-un comunicat al Patriarhiei.
In legatura cu situatia parintelui Bojan Alexandrovici de la Malainita (Valea Timocului), Sfantul Sinod considera invalid actul de caterisire al acestuia de catre tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sarbe de Timoc, deoarece preotul roman nu este cleric al Bisericii Ortodoxe Sarbe. Mai mult, se constata faptul ca Episcopia Ortodoxa Sarba a Timocului nu respecta cele convenite in cadrul Comisiei mixte de dialog a celor doua Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006 si anume asigurarea serviciilor religioase in limba romana pentru comunitatile romanesti.
Apreciind necesitatea continuarii dialogului cu Biserica Ortodoxa Sarba pentru rezolvarea acestei probleme, Sfantul Sinod l-a imputernicit pe Preasfintitul Parinte Daniel, Episcop-Loctiitor al Episcopiei Daciei Felix, sa intensifice demersurile pe langa autoritatile bisericesti si de stat sarbe cu scopul identificarii unor solutii practice pentru apararea drepturilor legitime ale romanilor din Valea Timocului de a avea preoti si slujbe in limba materna, se arata in comunicatul Patriarhiei Romane.
Prezent la sediul Patriarhiei Romane parintele Boian Alecsandrovic a fost primit de Preafericitul Parinte Daniel si a purtat discutii cu majoritatea membrilor Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.
Intr-o scurta declaratie facuta Agentiei de Presa Romanian Global News, Parintele Boian a multumit Sfantului Sinod al BOR si Preafericirii sale Patriarhul Daniel pentru increderea acordata si pentru sprijinul dat credinciosilor romani din Timoc. „Plec cu sufletul impacat si cu credinta ca lupta noastra pentru limba romana si pentru biserica stramoseasca a fost ajutata de acolo de unde sunt, de cei care s-au jertfit inaintea nostra si care prin rugaciune au calauzit hotararea Sfantului Sinod. Atat Preafericirea Sa cat si membrii Sinodului au inteles ca noi nu suntem dusmanii nimanui si nu dorim sa avem decat ce am avut odata: Biserica romaneasca si limba romana in care oamenii nostri sa vina si sa se boteze, sa se spovedeasca si sa se ingroape”, a declarat Parintele Boian.
Conform purtatorului de cuvant al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, contactat de ZIUA, asistam la “o umilire a credinciosilor ortodocsi romani din Valea Timocului”si “o prigonire”a preotului roman sub acuzatia ca a oficiat slujbe religioase in limba romana.
In actul ilegal de caterisire, semnat de episcopul Iustin se arata ca “Boian Aleksandrovici, fost cleric al episcopiei de Timoc, a dispretuit pe episcopul sau competent si fara aprobare si acord al bisericii noastre a fost hirotonit in treapta preotiei de catre un episcop al Bisericii Ortodoxe Romane. Ca urmare, pe presbiterul Boian Aleksandrovici il caterisim din treapta preotiei”.
Gestul  Prea Fericitului Daniel si al Sfantului Sinod al BOR de a  ajuta si a sta alaturi de suferinta  celor 300.000 de romani din Timoc vine practic si da o lectie politicii externe imbecile a statului roman fata de Serbia, in care Romania da permanent dovezi de prietenie( Kosovo, sustinerea Serbiei pentru integrarea in UE si NATO,etc.) iar Serbia isi bate joc la nesfarsit de romanii din Timoc si mai nou chiar si de cei din Voivodina.

That Old Feeling film

Harriet the Spy dvd

Articolul pe siteul Romanian Global News

The Bear movie full

Million Dollar Baby download

The Transformers: The Movie video

Axa romaneasca Timoc -ChisinauReprezentanti ai romanilor din Serbia au venit la Chisinau pentru a-i multumi si a-i oferi o Diploma de Merit deputatului crestin-democrat Vlad Cubreacov pentru apararea cauzei acestora in plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, transmite Romanian Global News.
Dusan Parvulovici, directorul Federatiei Romanilor din Serbia, a inmanat deputatului Vlad Cubreacov o diploma de onoare, in semn de recunostinta fata de apararea intereselor romanilor din Valea Timocului. La randul sau, Vlad Cubreacov a transmis distinctia  „Inima de aur” preotului Boian Alexandrovici, parohul bisericii comunei Malainita de pe valea Timocului, singura biserica din Serbia unde se oficiaza slujbe in limba romana, aceeasi distinctie fiind inmanata si lui Dusan Parvulovic.

Axa romaneasca Timoc -Chisinau

Raising Arizona psp Farce of the Penguins movie download
In cadrul emisiunii „Epicentru”, de la Eu TV, deputatul Vlad Cubreacov, s-a referit la problema romanilor din Valea Timocului: „Pana la urma, este vorba de o politica a guvernului. Sa stiti ca acest subiect a fost unul de o larga dezbatere in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Delegatia sarba a insistat pe aceasta diferentiere, pe care noi o consideram absolut artificiala si am incercat sa explic. Chiar m-am declarat „vlah”. Am spus ca daca sunt roman, sunt in acelasi timp si vlah, daca asa se traduce acest termen in limba sarba. Am prezentat si o serie de exemple. Exista cazul germanilor, care isi spun „deutch” in limba lor, unii slavi ii numesc „nemti”, iar italienii ii numesc „tedeschi” etc. Faptul ca avem in uz mai multi termeni, nu inseamna ca realitatea etnica se schimba, este aceeasi. Obligatia oricarui guvern este sa stinga focul, nu sa toarne gaz pe foc. Aici, mai degraba, este vorba de un alt principiu mai vechi: „dezbina si stapaneste””.
Delegatia din Timoc a fost primita  de vicepresedintele Parlamentului de la Chisinau, Iurie Rosca si a avut convorbiri la Comisia pentru Drepturile Omului a Parlamentului.
O alta etapa a vizitei a fost sediul Mitropoliei Basarabiei unde Inalt Prea Sfintia Sa Petru, i-a asigurat de intregul sau sprijin pentru revenirea bisericii romanesti in Timoc, apreciind lupta pentru Credinta si Neam a Parintelui Boian si le-a daruit mai multe biblii pentru a fi impartite romanilor din Serbia de nord –est.
Articolul pe siteul Romanian Global News

The Scarlet Claw psp

Grumpy Old Men moviesToys Are Not for Children the movie

Paris, Texas hd

APELUL PENTRU AJUTOR AL LUI DUŞAN PÂRVULOVICI

Cãtre TOŢI CARE MÃ POT AJUTA

Mã numesc Duşan Pârvulovici.Am 42 de ani.De naţionalitate sunt român (valah; nota bene: noi în limba maternã românã nu folosim termenul de valah, ci sinonimul român). Sunt fondator şi coordonator al Comitetului pentru Drepturile Omului - Negotin din 17 iulie 1999.
Comitetul pentru Drepturile Omului – Negotin este o organizaţie neguvernamentalã a cãrui ţel e promovarea şi apãrarea drepturilor omului, semnalarea cazurilor de nerespectare ori încãlcare a drepturilor omului în ţara noastrã, Serbia.
Totodatã, Comitetul pentru Drepturile Omului – Negotin este fondator şi membru al Reţelei Comitetelor pentru Drepturile Omului din Serbia (CHRIS), precum şi fondator al Coaliţiei împotriva Discriminãrii. Graţie muncii depuse în cadrul Comitetului pentru Drepturile Omului – Negotin, sunt unul dintre fondatorii şi coordonatorul acestuia (din 12 februarie 2005) iar din 25 februarie 2006 sunt şi directorul Federaţiei Românilor din Serbia.
Activiştii organizaţiilor neguvernamentale din Serbia sunt conştienţi de faptul cã în activitatea lor, în special dacã aceste organizaţii se ocupã de drepturile omului şi drepturile minoritãţilor, vor întâmpina numeroase probleme în activitate şi viaţa personalã.
De acest lucru am fost conştient şi eu însã nici nu mi-am putut închipui cã aceste probleme se pot reflecta şi asupra membrilor familiei, respectiv afecta şi copiii minori.
Prin activitatea mea am dorit sã contribui ca în Serbia sã se ajungã la unele schimbãri esenţiale, sã contribui la eradicarea absolutismului şi a guvernãrii aceloraşi oameni, sã contribui la respectarea dreptului la diversitate, sã asigur cetãţenilor posibilitatea sã apeleze la noi - cei din sectorul neguvernamental - întotdeauna când nu sunt înţeleşi sau se confruntã cu nepãsarea celor din sectorul de stat, când se simt discriminaţi sau nedreptãţiţi. Datele statistice denotã în ce mãsurã am reuşit.
De exemplu, în luna iulie 2008 circa 50 de persoane au cerut ajutorul nostru; însã, în afarã de statistica purã, mult mai important este factorul uman şi încrederea de care ne bucurãm, precum şi înţelegerea de care se bucurã cetãţenii când - în contactele cu avocaţii Comitetului pentru Drepturile Omului – Negotin, simt cã pot în mod liber sã-şi exprime şi problemele juridice şi cele personale.
Acum, când privesc lucrurile din perspectiva actualã, pot doar sã constat cã toate acele ţeluri pentru care am luptat în anii ’90 ai secolului trecut, când am tins spre mult promisa democraţie - care este deosebit de necesarã oricãrui stat şi popoarelor care trãiesc în cadrul acestuia, în vederea unei vieţi mai bune şi mai uşoare deci - toatã munca mea vizând înfãptuirea ţelurilor democratice pentru care sunt singur cã trebuie sã militeze fiecare cetãţean, fiecare oficialitate a acestei ţãri, a deranjat pe cineva, astfel încât activitatea Comitetului nostru pentru Drepturile Omului – Negotin a devenit calificatã drept suspectã, inadecvatã şi îndreptatã împotriva statului.
Problemele cu care m-am confruntat din anul 2005 şi pânã astãzi, precum şi evenimentele care s-au produs în aceastã perioadã, le apreciez ca un atac la adresa personalitãţii mele, o presiune cu consecinţe tragice pentru familia mea - în primul rând pentru copii mei care sunt minori (Sara are 13 ani iar Marko 5 ani).
Voi prezenta cronologic evenimentele care s-au produs în ultimii 3 ani şi în baza cãrora am putut doar sã constat cã, de fapt, în mod intenţionat şi conştient, se tinde sã fiu zãdãrnicit în activitatea mea de coordonator al Comitetului pentru Drepturile Omului - Negotin şi în exercitarea funcţiei de director al Federaţiei Românilor din Serbia.
Însã, de la bun început doresc sã subliniez faptul cã, în pofida tuturor controalelor financiare, a presiunilor şi a verificãrilor care au fost fãcute, nu au fost constatate neregularitãţi în activitãţile nici uneia din cele douã organizaţii în fruntea cãrora mã gãsesc.
Este vorba despre urmãtoarele evenimente:

22 mai 2005, Negotin
Judecare în ziua de duminicã

La data amintitã, în ziua de duminicã la ora 9 dimineaţa, prin intermediul telefonului celular am fost informat de cãtre judecãtorul de serviciu al Tribunalului Negotin cã în ziua respectivã la ora 11 şi 30 de minute va avea loc o anchetã în faţa completului de judecatã al Tribunalului Negotin, în legãturã cu evenimentul care s-a produs în ziua precedentã şi cã trebuie sã mã prezint personal la Tribunal.
Anume, la 21 mai 2005, un grup de oameni, atunci necunoscuţi, care s-au prezentat ca fiind ,,credincioşi ai Bisericii Ortodoxe Sârbe”, nu au permis reprezentanţilor Federaţiei Românilor din Serbia sã intre în incinta Mãnãstirii medievale Coroglaş / Koroglaš (care, dealtfel, este sub incidenţa Institutului pentru Protejarea Monumentelor din Niş) şi sã marcheze 610 ani de la lupta de la Rovine. La faţa locului, pe lângã membrii celor douã grupuri au fost prezenţi şi jurnalişti, precum şi poliţişti. În baza celor convenite cu poliţia, lãcaşul a fost pãrãsit mai întâi de grupul de 10 ,,credincioşi ai Bisericii Ortodoxe Sârbe” iar, apoi, de grupul de circa 30 de reprezentanţi ai Federaţiei Românilor din Serbia şi de cei circa 10 jurnalişti. Reuniunea amintitã a început puţin dupã ora 10 dimineaţa şi a ,,durat” pânã la 11:30 înainte de amiazã.
În aceeaşi zi, la ora 14 şi 35 de minute, poliţia din Negotin, în încãperile Federaţiei Românilor din Serbia, a adus Decizia numãrul 212-172/05 din 21 mai 2005 - prin care era interzisã reuniunea care a început în ziua respectivã la ora 10 şi 20 de minute. Poliţia din Negotin a apreciat cã acea reuniune publicã avea drept ţel provocarea şi instigarea urii şi intoleranţei naţionale, rasiale şi confesionale din partea persoanei responsabile a Federaţiei Românilor din Serbia.
Tribunalul Negotin, procedând în baza Cererii 212-172/05 din 21 mai 2005, a Secretariatului pentru Afacerile Interne din Bor - Secţia pentru Afacerile Interne din Negotin - în aceeaşi zi de 22 mai 2005, în Dosarul 12/2005 aduce Decizia prin care este respinsã Cererea 212-172/05 din 21 mai 2005, a Secretariatului pentru Afacerile Interne din Bor - Secţia pentru Afacerile Interne din Negotin.
Procuratura Negotin a respins acuzaţiile penale împotriva grupului care a zãdãrnicit intrarea reprezentanţilor Federaţiei Românilor din Serbia în Mânãstirea medievalã Colograş / Kolograš.
În zilele urmãtoare au fost date publicitãţii mai multe comunicate ale poliţiei şi ale consiliilor comunitãţilor locale prin care au fost acuzaţi oamenii din conducerea Federaţiei Românilor din Serbia.

ANEXÃ: Decizia 212-172 din 21 mai 2005 şi Dosarul 12/2005 din 23 mai 2005

31 iulie 2006, Negotin
Agenţia Informativã de Securitate controleazã gestionarea Federaţiei Românilor din Serbia

În numele Federaţiei Românilor din Serbia, am trimis Inspectoratului General pentru Controlul Intern şi Legalitatea Activitãţii al Agenţiei Informative de Securitate Informaţia 138/06 din 31 iulie 2006, în care am reliefat faptul cã secţia localã din Negotin a Agenţiei Informative de Securitate dispunea de copia documentaţiei financiare a Federaţiei Românilor din Serbia, care se gãsea în original la Direcţia pentru Venituri din Negotin. La aceastã informaţie nu am primit nici un rãspuns.
Şeful Agenţiei Informative de Securitate din Negotin a chemat-o la o convorbire pe contabila Federaţiei Românilor din Serbia, cu menţiunea ca despre aceasta sã nu îl informeze pe directorul Federaţiei Românilor din Serbia. La aceastã convorbire, contabila trebuia sã rãspundã la întrebãri precum: ,,Ce lucreazã salariaţii Federaţiei Românilor din Serbia?”, ,,Cine îi plãteşte?, ,,Ce salarii au…?”
Împreunã cu avocatul l-am vizitat pe şeful Agenţiei Informative de Securitate din Negotin cu intenţia de a afla care a fost motivul pentru convorbire amintitã, însã el a negat toate cele menţionate.
Înainte de aceastã acţiune a Secţiei locale a Agenţiei Informative de Securitate, la Negotin, deja de câteva luni, persoane apropiate poliţiei ,,vorbeau” prin oraş despre unele sume mari de bani de care ar fi dispus Federaţia Românilor din Serbia.

ANEXÃ: Informaţia 138/06 din 31 iulie 2006

30 iulie 2007, Negotin
Inspectoratul Fiscal la Comitetul pentru Drepturile Omului

Inspectorul Fiscal, al Direcţiei Fiscale din Negotin a Ministerului Finanţelor al Republicii Serbia, Centrul Regional Niş (Buletinul de identitate oficial: nr. 250141), a dat Ordinul 47-00225/2007-0072-000 din 5 iulie 2007, vizând un control la Comitetul pentru Drepturile Omului - Negotin.
Inspectorul fiscal a dat Ordin vizând controlul încãperilor Comitetului pentru Drepturile Omului - Negotin repetând mereu cã ,,Îşi cere scuze, pentru cã nu are legãturã cu acest Ordin” şi cã ,,În aceastã chestie nu este nimic personal…”(?)
În preajma acestui control al inspectorului fiscal, având în vedere faptul cã Negotinul este un oraş mic, se povestea cã la Comitetul pentru Drepturile Omului - Negotin ,,angajaţii câştigã salarii foarte mari”.

ANEXÃ: Ordinul 47-00225/2007-0072-000 din 5 iulie 2007

31 august 2007, Negotin
Inspectoratul Fiscal la Comitetul pentru Drepturile Omului

Inspectorul Fiscal, al Direcţiei Fiscale din Negotin a Ministerului Finanţelor al Republicii Serbia, Centrul Regional Niş (Buletinul de identitate oficial: nr. 250141), a alcãtuit Procesul Verbal 47-00225/2007-0072-001 din 31 august 2007, în legãturã cu controlul efectuat la Comitetul pentru Drepturile Omului - Negotin şi Constatarea.
Inspectorul fiscal a executat controlul de calcul şi achitare a impozitelor pe venituri: referitor la muncitorii angajaţi în baza contractului de muncã şi a muncitorilor angajaţi în baza contractului privind drepturile de autor şi nu a constatat iregularitãţi.

ANEXÃ: Procesul Verbal 47-00225/2007-0072-001 din 31 august 2007 şi Constatarea

Septembrie 2007, Negotin
Ameninţarea soţiei mele, Aleksandra Prvuloviæ

La o întâlnire cu soţia mea Aleksandra, interpretul juridic permanent pentru limbile germanã şi englezã Zvezdana Raduloviæ a început povestea cum cã Românilor / Valahilor nimic nu le lipseşte şi cã ceea ce se face, aceastã grijã pentru minoritãţile naţionale, este doar o ,,instigare a unei situaţiei similare celei din Kosovo”, cã Duşan (adicã eu) nu trebuie sã se ,,preocupe” de Români / Valahi.
La constatarea Aleksandrei cã ea este de origine din Voivodina unde existã mai multe culturi şi naţiuni diferite astfel cã înţelege dorinţa reprezentanţilor comunitãţii române / valahe, Zvezdana Raduloviæ a încheiat convorbirea sfãtuind-o pe Aleksandra sã-şi ia copii pânã mai sunt vii şi sãnãtoşi şi sã plece în Voivodina(?)
Aceste cuvinte au neliniştit-o puternic pe Aleksandra, care niciodatã nu a scãpat de teama acestor cuvinte iar mie mi-a povestit totul dupã mai bine de o lunã de zile, undeva la sfârşitul anului.

13 octombrie 2007, Timişoara
Întâlnire cu serviciul secret

La Hotelul Timişoara din Timişoara - la cererea lor - m-am întâlnit cu oameni care mi-au oferit ajutor mare, lãsându-mi-se sã aleg ce ajutor doresc.
Nu am nici o dovadã referitor la faptul despre care ,,serviciu secret” este vorba - sârb, român sau un al treilea - însã presupun cã este vorba despre un serviciu secret sârb.
Cu mine au stabilit contactul în aşa fel încât în sala în care, la Timişoara, s-a ţinut Congresul Românilor, de la o fatã am primit un pachet pe care scria numele meu.
Când am deschis pachetul, am vãzut un telefon celular şi o îndrumare specialã în limba românã (vorbesc şi citesc româneşte) pentru condiţiile de conectare ale aparatului. Deja dupã primul contact am înţeles cã aceştia nu erau oamenii la care m-am aşteptat - dat fiindcã s-au prezentat ca potenţiali donatori.
Având în vedere faptul cã de zece ani am contacte cu donatorii, puteam sã conchid cã este vorba de o glumã sau de un joc însã, totuşi, am suspectat situaţia. Nu am avut de ales. Atunci, la Timişoara, împreunã cu mine au fost şi membrii familiei mele: Marko, Sara şi Aleksandra.
Cu acei oameni m-am întâlnit pe la miezul nopţii şi dupã ce le-am restituit telefonul celular şi am renunţat sã primesc de la ei ajutor financiar în numerar, mi-au oferit sã fiu, de exemplu, deputat al poporului în Adunarea Serbiei iar, când am refuzat aceasta cu menţiunea cã nu sunt interesat de politicã, mi-au oferit funcţia de preşedinte al comunei Negotin sau cel puţin sã fiu consilier. Bineînţeles cã am refuzat ofertele, cu rugãmintea sã mã lase în pace, iar dacã, totuşi, considerã cã trebuie sã plãtesc pentru aceastã atitudine, sã nu se atingã de familia mea. Mi-au rãspuns cã dânşii sunt în funcţie pentru protecţia mea şi nu constituie pentru mine un pericol iar, indiferent de atitudinea mea, în curând voi vedea, respectiv voi observa vreun semnal. Dupã ce le-am spus cã presupun cã dânşii sunt de la un serviciu secret sârb şi cã aceasta puteau sã-mi spunã şi în Serbia, mi-au zis cã dânşii sunt de la o organizaţie secretã şi cã nu doreau sã vorbeascã despre aceasta, însã doreau sã vorbeascã despre activitatea mea de viitor. Dupã mai bine de o orã, i-am întrebat dacã pot sã plec şi am plecat.

28 decembrie 2007, Negotin
A fost confirmatã Decizia Tribunalului Negotin

În faţa Tribunalului din Negotin, cu Dosarul K 157/06, Aleksandra Prvuloviæ a fost gãsitã vinovatã cã a sãvârşit actul penal de falsificare a documentului oficial şi - în conformitate cu articolul 357 aliniatul 3 şi în legãturã cu aliniatele 1 şi 2 a Legii Penale - i-a fost pronunţatã sentinţa prin care a fost condamnatã la 4 luni de închisoare, pedeapsã suspendatã pe un an de zile. Acest lucru este important de subliniat având în vedere faptul cã, în prima jumãtate a anului 2008, Aleksandra Pârvuloviæ dupã ce m-a pãrãsit şi a plecat din casa familialã, zilnic a vizitat poliţia şi procuratura, mai întâi singurã iar, apoi, şi cu copiii, pentru ca în cadrul lungilor discuţii cu reprezentanţii organelor de stat amintite sã menţioneze cum a vãzut activitatea Federaţiei Românilor din Serbia şi a Comitetului pentru Drepturile Omului - Negotin, deoarece a fost angajatã în aceste organizaţii iar, totodatã, a mãrturisit şi ceea ce putea sã afle de la mine privat. Despre aceasta însãşi Aleksandra a vorbit avocaţilor încadraţi în Comitetul pentru Drepturile Omului - Negotin dar şi mie personal şi a declarat cã îşi va da silinţa sã distrugã cele douã organizaţii.

ANEXÃ: Decizia din Dosarul 536/07 din 28 decembrie 2007

29 februarie 2008, Negotin
Reţinut în arest directorul Centrului de Resurse din Negotin

La Tribunalul Negotin s-au fãcut investigaţii împotriva lui Vladan Radovanoviæ, directorul Centrului de Resurse din Negotin, pe motivul suspiciunii cã a comis un act penal prelungit de abuz în funcţie - prevãzut în articolul 359 aliniatul 4, în legãturã cu aliniatele 3 şi 1 ale Codului Penal.
În legãturã cu articolul 61 al Codului Penal, prin Decizia fixatã de judecãtorul de anchetã din 29 februarie 2008, a fost reţinut în arest pânã la 7 martie 2008.
În declaraţia sa, Vladan Radovanoviæ a spus cã eu (Duşan Pârvulovici) l-am îndemnat sã comitã actul penal amintit(?)
Având în vedere faptul cã investigaţiile sunt în curs, despre aceastã problemã nu mai pot spune nimic altceva.

3 martie 2008, Negotin
Duşan Pârvulovici declarã judecãtorului de anchetã al Tribunalului Negotin

În urma audierii mele, judecãtorul de anchetã al Tribunalului Negotin nu a convenit cu propunerea de a mi se fixa arest preventiv şi a cerut ca un Complet de judecatã al acestui Tribunal sã respingã propunerea procurorului public districtual la Dosarul KT 9/08 din 3 martie 2008, de a mi se fixa arest preventiv din motivele prevãzute în articolul 142 aliniatul 2, punctul 2 al Codului privind Procedura Penalã.
Dupã ce am fost audiat, judecãtorul de anchetã al Tribunalului Negotin a adus Decizia privind extinderea investigaţiilor împotriva mea.
În baza Dosarului KI 7/08 KV 36/09 din 5 martie 2008, Tribunalul Negotin a luat Decizia de respingere a propunerii procurorului public districtual de a mi se fixa arest.
Având în vedere faptul cã investigaţiile sunt în curs, despre aceastã problemã nu mai pot spune nimic altceva.

4 iulie 2008, Negotin
Vladan Radovanoviæ trimite o circularã

Vladan Radovanoviæ a trimis în Suedia de pe adresa sa de internet o scrisoare Comitetului de la Helskinki, cu un text în care din arest mã invinovãţeşte cã pasãmite l-aş fi instruit sã facã actul penal pentru care a fost inculpat(?)
Reamintesc: Vladan Radovanoviæ, directorul Centrului de Resurse din Negotin, la 29 februarie 2008 a fost reţinut în arest pânã la 7 martie 2008.

Prin aceasta am dorit sã indic faptul cã, indiferent de toate evenimentele neplãcute care s-au produs în viaţa mea particularã, anumite situaţii amintite la începutul acestui text au contribuit sã se ajungã la o imixtiune în viaţa mea particularã şi profesionalã cu scopul de a fi în mod conştient şi intenţionat zãdãrnicit în activitatea de coordonator al Comitetului pentru Drepturile Omului - Negotin, precum şi în exercitarea funcţiei de director al Federaţiei Românilor din Serbia.
Pur şi simplu mã întreb care va fi urmãtorul lucru ,,întâmplãtor” care mi se va întâmpla. Ce surprize îmi vor face salariaţii Agenţiei Informative de Securitate - o nouã anchetã sau noi scrisori privind activitatea Comitetului pentru Drepturile Omului - Negotin ori poate lucrurile se vor potoli şi aşeza la locul lor?
Oricum, este cert cã sunt unul dintre autorii Raportului relativ la înfãptuirea Convenţiei cadru privind protejarea minoritãţilor naţionale şi a Cartei europene pentru limbile regionale şi ale minoritãţilor naţionale - raport pregãtit de Reţeaua Comitetelor pentru Drepturile Omului din Serbia (CHRIS) - respectiv sunt organizatorul unei întâlniri, la Negotin, între trimisul special al Consiliului Europei, Jurgen Herrmann şi românii din rãsãritul Serbiei, precum şi persona care a acordat ajutor juridic Bisericii Ortodoxe Române din Malajnica (Malainiţa) de lângã Negotin prin intermediul avocaţilor din Negotin din cadrul Reţelei Comitetelor pentru Drepturile Omului din Serbia (CHRIS).

La Negotin, 31 iulie 2008
Dušan Prvuloviæ
Serbia, 19300 Negotin, Samarinovac
Tel. +381628416592
+381648842708
+40721092002
dusan.prvulovic@chris-network.org
dusanng@beotel.net