Surse ale Romanian Global News din Timoc sustin ca mai multe partide sarbesti incitate de organele de securitate sarbe vor incerca in aacest an sa preia controlul Consiliului National al Minoritatii Nationale Rumane din Serbia si sa schimbe directiva votata de acest consiliu ca limba utilizata este limba romana literara.

Toate acestea se petrec cu complicitatea autoritatilor centrale de la Belgrad care pe de o parte clameaza dorinta  de integrare in Uniunea Europeana, iar pe de alta parte sunt complici ai actelor antiromanesti din Timoc, lansand diversiuni de tipul “limba vlaha” este diferita de limba romana sau “poporul vlah” este diferit de cel roman.

Demostratia este facuta de Ministerul pentru Drepturile Omului de la Belgrad care in loc sa apere drepturile minoritatilor inventeaza pentru inscrierea in listele electorale speciale care vor alege noile consilii nationale ale minoritatilor, limba “vlaha” (Formularele pentru înscrierea în listele electorale speciale). Ultima rubrica de pe pagina este limba “vlaha”( limba vlahã SOLICITARE  de înscriere în listela electoralã specialã a minoritãţii naţionale), iar la pozitia 14 este limba romana (limba românã C E R E R E  pentru înscrierea pe lista electoralã specialã a minoritãþii naþionale). Oricine va deschide acele formulare poate vedea ca este vorba de aceeasi limba. Dar nu si oficialii sarbi pentru care evidenta nu este evidenta, iar albul este negru si invers.

Iar aceste lucruri se intampla pe fondul ajutorului dat Serbiei de Romania, atat in procesul de integrare europeana si de apropiere de NATO cat si in problema Kosovo. Probabil ca asa stiu sarbii sa fie recuroscatori: le faci bine iti fac rau!

Românii din Serbia, împărţiţi artificial în două comunităţi etnice distincte de
autorităţile de la Belgrad şi organizaţi în Consiliul Naţional al Românilor, cu sediul la
Novi Sad - Voivodina (românii) şi Consiliul Naţional al Rumânilor-Vlahilor, cu
sediul la Negotin - Timoc (rumâno-vlahii), continuă să adune semnături pentru
alegerea noilor componente a celor două consilii naţionale româneşti. Românilor le
va fi necesar un număr de peste 13.800 de semnături, iar valaho-rumânilor 16.100 de
semnături (în funcţie de mărimea colectivităţii declarate la ultimul recensământ din
2002). Dacă vor aduna numărul respectiv de semnături, atunci vor avea loc alegeri
directe pentru conducerea respectivelor consilii naţionale. Adică, aceia care s-au
înscris pe aceste liste vor putea la finele lunii mai 2010, să participe la alegeri şi să
aleagă pe viitorii membri ai consiliilor naţionale.

În Voivodina, acţiunea de înscriere este coordonată de către Consiliul Naţional
al Românilor cu sediul la Novi Sad şi până în prezent au fost adunate ceva peste
5.500 de semnături (ar mai fi nevoie de 8.500 semnături). Acţiunile au fost
arganizate la Torac (1000 de semnături), la Uzdin (550 semnături), la Iancaid (220
semnături), la Deliblata (100 semnături), la Maramorac (60 semnături), precum şi la
Sălciţa, Satu Nou, Seleuş, Alibunar, Iablanca.

În Serbia de Răsărit (Timoc) campania de adunare a semnăturilor a început dar
sunt semnale că aceasta se derulează în mod greoi, sens în care se preconizează un
eşec al campaniei în cauză. până în prezent nu se cunoaşte dacă cineva din Serbia de
Răsărit (Timoc) adună semnături pentru alegerea Consiliului Naţional al Românilor de la
Novi Sad (poate cu excepţia celor două birouri teritoriale ale Consiliului  Naţional
al Românilor de la Bor şi Cladova).

Există pericolul că dată fiind divizarea românilor din Serbia în români şi valahi
(prin existenţa celor două consilii naţionale), nici una dintre cele două grupări
româneşti să nu ajungă la numărul necesar de semnături pentru a avea alegeri directe,
în caz contrar, alegerea viitoarei conduceri a celor două consilii urmând a se face prin
sistemul de electori (la fel cum se proceda în democraţiile incipiente de sec. XIX.).

În acest caz, dacă se ajunge la sistemul de electori, în ceea ce priveşte
Consiliul Naţional al Rumânilor-Vlahilor, cu sediul la Negotin - Timoc, există
pericolul ca, prin complicitatea directă a autorităţilor centrale de la Belgrad, să se
încerce preluarea controlului direct asupra acestei structuri a minoritarilor români din
regiune, prin intermediul unor reprezentanţi din teritoriu ai unor partide naţionaliste
sârbeşti sau chiar a organelor de securitate sârbă, în vederea schimbării directivei
respectivului consiliu al românilor-vlahilor, votată în cursul anului 2008, conform
căreia limba maternă a vlahilor este limba română şi înlocuirea acesteia cu o alta, care
să prevadă că limba maternă a vlahilor este limba sârbă, sau, în cel mai bun caz,
aceasta să fie una diferită şi de limba română, şi de limba sârbă, urmând să fie
standardizată în cursul anului 2010. De aceea se pune întrebarea de ce liderii
românilor din Timoc nu se implică în mod activ în strângerea numărului de
semnături, pentru a evita un asemenea pericol la adresa comunităţii româneşti-vlahe
din zonă.

http://www.ljudskaprava.gov.rs/index.php?option=com_content&task=view&id=206&Itemid=56

http://www.ljudskaprava.gov.rs/dokumenti/nacionalnis/zahtev_pbs_upis_vlaski.pdf

http://www.ljudskaprava.gov.rs/dokumenti/nacionalnis/zahtev_pbs_upis_rumunski.pdf