Alegeri pentru Consiliile Naţionale ale Minorităţilor Naţionale din Serbia

Duminică, 6 iunie, vor avea loc alegeri pentru Consiliile Naţionale ale Minorităţilor Naţionale din Serbia. În cele 167 de comune şi în 9 limbi, îşi vor confrunta listele 16 dintre cele 19 comunităţi naţionale. Izvoarele istorice spun că românii timoceni, care populează din timpuri pierdute în negura vremii, în majoritate, nu mai puţin de 210 aşezări în nord-estul Serbiei şi de aproape 40 în dreapta Timocului, în zona Vidinului (Bulgaria), sunt foarte comunicativi, calitate contrazisă însă astăzi de realitate. Asta pentru că neamul lor paşnic şi harnic, ce oferă călătorului pe aceste meleaguri un model de gospodari în Valea Timocului, este încă tăinuit! Adică ,,uitat” de statul sârb. Dar, şi mai grav, chiar şi de cel român…

Dreptul de a-şi alege consiliile naţionale la alegeri directe au: albanezii, aşcalii, boşniacii, bulgarii, bunievaţii, valahii, grecii, egiptenii, maghiarii, germanii, rromii, românii, rutenii, slovacii, ucrainenii şi cehii. În aceeaşi zi vor avea loc şi adunările electorale ale minorităţilor naţionale: croată la Subotiţa, macedoneană la Panciova şi slovenă la Belgrad, la care cele trei etnii îşi vor alege membri în consiliile naţionale prin intermediul electorilor. Prin urmare, alegerea consiliilor naţionale ar trebui să fie o expresie a conştiinţei naţionale şi o exprimare liberă a sentimentelor naţionale, un motiv întemeiat de păstrare a identităţii. În Valea Timocului trăiesc aproximativ 400.000 de rumâni, români cărora le sunt îngrădite drepturile elementare la şcoală, biserică şi limbă. Spre deosebire de românii din Voivodina, recunoscuţi ca minoritate de statul sârb, românii din Timocul sârbesc, mult mai numeroşi, nu se bucură de învăţământ, slujbă religioasă sau presă în limba maternă.

Băsescu a răsturnat performanţa lui Tadici

Existenţa sutelor de mii de români timoceni, aşa-zişii „vlahi”, cum sunt prezentaţi în statisticile oficiale sârbeşti, şi lipsa drepturilor elementare au generat o serie de interpretări ale istoriei, în special pe parcursul secolului trecut. Aşa îşi duc traiul românii din Valea Timocului. Azi mai bine, mâine mai rău, dar în fiecare zi veghează asupra identităţii naţionale care nu trebuie pierdută. Românii din Valea Timocului sunt nemulţumiţi de lipsa de sprijin pe care a arătat-o România faţă de problemele cu care se confruntă. În fiecare an, politicienii români îşi amintesc de românii din Serbia doar înainte de alegeri, o dată la patru ani. Prima personalitate politică ce a luat o atitudine fermă faţă de problemele românilor din Timoc a fost actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. Anul trecut, în cadrul primului Congres Internaţional al Jurnaliştilor Români, şeful statului s-a aflat, într-o vizită neoficială, în faţa Casei de Cultură din localitatea Kladovo, unde a strâns aproximativ 1.000 de români. Este pentru prima dată, după 200 de ani, când românii din Valea Timocului au simţit că cineva de dincolo de Dunăre se gândeşte şi la ei. Preşedintele României a fost singurul politician care a adunat atâtea persoane în jurul său, nici măcar Tadici nu a reuşit această performanţă la Kladovo. Probabil că, dacă vizita oficialului român ar fi fost făcută public, toţi cei 400.000 de români timoceni ar fi venit la Kladovo.

450.000 de alegători

Termenul de depunere a listelor pentru alegerile directe a expirat la 21 mai, astfel că duminică cei circa 450.000 de alegători înscrişi pe listele speciale vor avea de ales din bogata ofertă de liste anunţate. În ceea ce priveşte minorităţile naţionale română şi rumână/valahă din Serbia, acestea vor participa la alegerile pentru consiliile naţionale cu 5, respectiv cu 7 liste, pe fiecare dintre ele aflându-se candidaţi de diferite profesii, majoritatea fiind intelectuali. Alegerea de la 6 iunie a noilor consilii naţionale constituie un pas mare înainte, o şansă a minorităţilor care nu trebuie ratată. Să sperăm că cei aleşi vor fi capabili să facă faţă tuturor obligaţiilor asumate.

900 de secţii de votare

Pentru alegerile din ultima zi a acestei săptămâni vor fi deschise 900 secţii de votare în 42 de circumscripţii electorale, astfel că la o secţie de votare se vor pronunţa în medie 460 de alegători. La prima vedere, totul se pare a fi simplu, dar în acelaşi timp situaţia nu este deloc aşa. Din contră. Pentru că nu toate listele şi candidaţii au avut ocazia să se prezinte în mod egal electoratului. Aceasta este valabil în primul rând pentru listele pentru alegerea Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia. Pe de altă parte, din sudul Dunării, din zonele istorice Timoc, Morava, au sosit ştiri alarmante despre care opinia publică a fost informată de Dragan Demici, preşedintele Secretariatului Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia, cu sediul la Bor, ştiri pe care le-am publicat şi noi într-un număr anterior a cotidianului nostru.

Pentru alegerea Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, cu sediul la Novi Sad, s-au anunţat următoarele 5 liste şi anume:

1.Nezavisni Rumuni - Românii Independenţi - capul listei Arhimandrit Longhin Peruţă Muncean
2. Unitatea românească pentru un viitor european, titularul listei Daniel Petrovici
3. Jedinstvo - Unirea, capul listei dr. Valeri Pintor
4. Zajednica Rumuna u Srbiji - Comunitatea Românilor din Serbia, capul listei Romulus Nicolaievici
5. Ujedinjeni Rumuni iz Srbije - Vasile Barbu - Unirea Românilor din Serbia, titularul listei Vasile Barbu
6. Ujedinjeni Rumuni - cap de listă Raşa Todorel.
Conaţionalii noştri Români/Rumâni/Valahi din sudul Dunării au anunţat 7 liste electorale şi anume:

1. Vlasi za Srbiju - Srbija za Vlahe, cap de listă Miletic Mihajlovic-Tica,
2. Zajednica Vlaha Srbije - titular dr. Predrag Balasevic,
3. Lista za Vlahe u Srbiji - Centar za ljudska prava i interetnicku toleranciju - Bor - Slobodan Djurdjevic,
4. Vlasi u evropskoj Srbiji - Neli Djordjevic,
5. Ujedinjeni Vlasi - Dragan Balasevic,
6. Vlasi opstine Zajecar - Miodrag Markovici
7. Vlasi za evropsku Srbiju - prim. Dr. Sinisa Celojevic.

MARGA BULUGEAN