Autor: Tiberius Domozina-ND Craiova, Liderul Departamentului pentru Romanii din Afara Granitelor

Cam asta este concluzia vizitei noastre in Timoc cu ocazia desfasurarii alegerilor pentru Consiliul National al Romanilor/Vlahilor din Serbia. Totusi aceasta concluzie nu ne apartine. Este indemnul unei romance venita la vot in unul din sutele de sate romanesti de la sud de Dunare. Evenimente de o gravitate fara precedent in relatia Statului Sarb cu minoritatile nationale, in special cu cea romana, s-au petrecut Duminica, 6 iunie cu ocazia acestor alegeri si au fost surprinse de noi la fata locului. Dar ,sa incepem cu inceputul.

Urmarind atent cursul evenimentelor si pastrand legatura cu reprezentantii romanilor din Valea Timocului am putut constata in lunile trecute efortul depus de Statul Sarb in a sparge unitatea reprezentantilor romanilor/vlahilor la aceste alegeri si, fapt extrem de important, fabricarea unor ,,lideri,, noi ai acestei minoritati numai ,,buni de votat,,. Astfel pentru minoritatea vlaha din Serbia de Rasarit au fost nu mai putin de 9 liste ce puteau fii votate. Dintre ele una singura dadea garantii pentru interesele romanilor prin membrii ei: lista lui Predrag Balasevici. Dar oare cine erau cei de pe celelalte liste. Sa luam deci cateva exemple:

1. Miletic Mihailovic (parlamentar al Partidului Socialist din Serbia)-Lista Vlahii Pentru Serbia-acuzat de actuala conducere a Consiliului National al Vlahilor (Dragan Demic, sef ale secretariatului) de imixtiune politica în organizarea unui proces electoral din interiorul unei minoritati nationale, prin implicare directa în ancheta organizata în cursul lunii mai de reprezentantii Ministerului de Interne din Serbia. Miletic Mihailovic este un fost membru al delegatiei Parlamentului Serbiei pe langa Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE), la momentul discutarii rezolutiei 1632/2008, fiind cunoscute pozitiile sale antiromanesti cu caracter xenofob din cadrul Parlamentului Republican de la Belgrad. In cadrul listei deschisa de Miletic Mihailovic se regaseste Vojislav Dusan Stojanovic (autorul lucrarii „Etnogeneza aparitiei vlahilor: Vlahii si popoarele balcanice”, publicata la Negotin, în anul 2007, care sustine ca „vlahii nu sunt romani, ci o etnie separata”).

2. Pentru Vlahii din Serbia - Centrul pentru Drepturile Omului si Toleranta Interetnica Bor - Slobodan Giurgevic-In ciuda titulaturii bombastice, de protectie a drepturilor omului si a tolerantei inter-etnice, se remarca faptul ca lista este incompleta (are doar 16 candidati din totalul de 23 permis prin lege),este compusa în majoritate din pensionari si studenti (7) si numara 8 persoane din Bor (aspect ce confera o slaba reprezentare geografica a listei aplicata la scara intregii regiuni a Serbiei de Rasarit). Lista este deschisa de Slobodan Giurgevic (avocat si presedinte al Uniunii Democrate a Vlahilor/Vlaska Demokratska Unija, intre timp desfiintata,adept al unor teorii nefundamentate stiintific conform carora vlahii au alta identitate etnica decat romanii.

Si exemplele pot continua…

La numarul mare de liste se adauga si proasta informare (sau lipsa ei totala) a populatiei romanesti asupra acestora. Discutand cu romanii ce soseau la vot am putut constata ca nu aveau practic idee pe cine voteaza pentru ca nimeni nu le spusese nimic, fiind si ei revoltati de numarul mare de liste si de lipsa unitatii. Toti mi-au spus ca vor sa fie mai bine, dar ei nu prea stiu pe cine voteaza. Si pe asta mizeaza Statul Sarb, pe tinerea lor in ignoranta. De asta oamenii vorbesc romaneste, dar spun ca sunt vlahi. Un alt lucru interesant constatat este revolta fata de ocuparea zonei Timoc de catre Serbia si tratarea lor ca minoritari. ,,Asta este pamantul nostru, noi suntem majoritari aici de inainte de venirea sarbilor, nu vrem sa fim tratati ca minoritate…,, spunea un timocean langa o sectie de votare.

Dar pentru a putea vota fie ca minoritar vlah, fie ca minoritar roman era necesara in prealabil inscrierea pe o lista de votanti. Astfel la Cladovo, oras cu 10.000 de locuitori dintre care 93% romani, aveau drept de vot ca minoritari doar 500 de vlahi si aproape 300 de romani. Restul, conform Belgradului, erau sarbi. Am obtinut datele de la sectia de votare din Primaria Cladovo. Fara comentarii..

Dar surprizele nu se opresc aici atunci cand Belgradul isi doreste controlul minoritatilor. La Negotin Comisia Republicana Centrala pentru Alegeri - Belgrad nu a trimis decizia de numire ca membru in Comisia Regionala pentru Alegeri Negotin pentru Dusan Parvulovic (Directorul federatiei Romanilor din Serbia) si nici pentru ceilalti colaboratori ai sai, desi fusesera desemnati de Comunitatea Rumanilor/Vlahilor din Serbia. Iar aceasta veste nu a sosit decat in dimineata alegerilor. Astfel reprezentantii romanilor nu au avut nici unu control asupra a ceea ce s-a intamplat in sectiile de votare sau asupra numararii voturilor, accesul lor ca observatori nefiind permis. Tot Dusan Parvulovic ne-a relatat si alte aspecte extrem de grave: sate sarbesti au fost inscrise cu drept de vot ca si minoritari, iar in satele romanesti nu a fost permis votul, romanii de aici fiind obligati sa mearga zeci de kilometri in alte sate unde erau sectii de vot (amplasate special in sate rivale unde oamenii nu se duc nici la nunta unii la altii). Astfel dintr-un sat cu 500 de romani mai ajungeau la vot la zeci de kilometri abia 2 oameni, sau nici unul. Directorul Federatiei Romanilor considera ca totul este orchestarat de presedintele Serbiei impreuna cu liderul Opozitiei. Atributiile in controlarea minoritatilor ar fi chiar impartite intre partide. Astfel,liberalii se ocupa de bulgari, socialistii de vlahi/romani, democratii de tigani etc.Vedem asadar intreg Statul Sarb unit in deznationalizare si asimilare. Un stat ce nu a acordat niodata in istoria sa drepturi pentru minoritati. Si sa nu ne pacaleasca exemplul Voievodina, caci acolo romanii si-au obtinut drepturile de la Maria-Tereza.

La Malainita, satul unde parintele Boian Alexandrovici a construit prima biserica romaneasca, nu a fost permis votul desi era singurul sat unde se stransesera peste 100 de semnaturi necesare pentru amplasarea unei sectii de votare, conform legii. Mai mult, sora si mama parintelui au fost tratate cu dispret in Negotin cand au mers sa voteze, chipurile nefiind gasite pe listele de votanti.Cand a intervenit personal parintele Boian, i s-a spus ca acestea sa vina maine la vot (evident alegerile erau doar pe data de 6 iunie), iar la insistentele acestuia i s-a replicat sa vina la alegerile urmatoare.

Vazand batjocorirea fratilor nostrii si prevazand rezultatele alegerilor ne intrebam pentru ce continuam sa privim ca prieten un stat ce ne-a privit tot timpul ca dusmani?